In urma cu ceva decenii la facultatile de medicina se studia anatomia (structura) corpului uman in cea mai mare parte a timpului din facultate, fiziologia (cum functioneaza corpul uman) si patologia (ce se intampla cand se strica si nu mai functioneaza cum trebuie) studiindu-se mai putin, deoarece nu se cunosteau prea mult. Pe masura ce medicina a avansat, anatomia a ocupat un loc din ce in ce mai putin important, facand loc fiziologiei si patologiei. Totusi, inca si acum marea majoritate a analizelor din medicina vestica sunt orientate catre identificarea unor probleme la nivel anatomic (structural). Ecografia, radiografia, tomografia, RMN, endoscopia, colonoscopia, ecocardiografia si toate celelalte "scopii" si "grafii" se uita la structura organelor. Analizele de sange sunt in general cele care investigheaza functionarea organelor. Din pacate acestea sunt foarte limitate. Functionarea organelor poate fi independenta de integritatea lor structurala, la fel cum o masina poate sa mearga prost desi are toate piesele intacte, dar are niste reglaje facute prost.

De exemplu, la ficat analizele de sange uzuale sunt foarte putine: transaminaze, bilirubina si eventual gama-glutamil-transferaza (GGT). Transaminazele sunt cele care indica o inflamatie sau necroza (moarte celulara) la nivel hepatic, iar bilirubina si GGT-ul indica o staza a bilei in ficat si/sau colecist. Niciuna insa nu da informatii apropos de motivul pentru care se intampla inflamatia, sau staza biliara. Dincolo de asta, ce e cel mai dureros este faptul ca sunt atatea afectiuni care provin de la niste disfunctii care pur si simplu nu sunt "vazute" de aceste analize, deoarece nu provoaca nici inflamatie si nici staza biliara. E usor de inteles de ce pot exista atatea procese care nu se vad daca ne amintim ca ficatul este uzina chimica a organismului in care se petrec majoritatea reactiilor chimice din organism. Sediul metabolismului cu cele trei lanturi metabolice (proteic, lipidic, glucidic) este in ficat, totusi noi nu il investigam in general decat la nivel de inflamatie sau staza biliara. E de mirare atunci faptul ca putem avea un ficat bolnav, putem avea o multime de simptome care ne deranjeaza, dar analizele sa fie bune?

Si asta e doar cand e vorba de un singur organ. Dar cand e vorba de dezechilibrul unui organ care e cauzat de functionarea proasta a altui organ? Dar cand cauza problemei este data de o disfunctie la nivelul acelor mecanisme din creier care moduleaza prin intermediul sistemului neuro-vegetativ functionarea generala a organelor? 

Medicina vestica se limiteaza in aceste situatii la a mentiona ca nu exista nici o patologie detectabila si ca problema tine de sistemul neuro-vegetativ (adica e undeva in organism dar nu se stie unde si de ce, si nici nu se poate rezolva - cum ai putea vindeca ceva ce nu intelegi de unde vine si ce cauza are?), sau in alta varianta daca pacientul insista ca el totusi se simte rau chiar daca analizele nu au gasit nimic stricat, pacientul este trimis la psihiatrie (adica el cumva isi inchipuie ca e bolnav desi el este sanatos DEOARECE analizele nu arata nimic). Am ajuns sa avem incredere mai mult in cifrele de pe o foaie de hartie decat in ceea ce ne spune pacientul. Daca omul este livid la fata si mai are un pic si lesina, dar are analizele bune, inseamna ca este un impostor sau un psihopat! Varianta ca pacientul are o afectiune destul de serioasa dar medicina vestica nu intelege si deci nu trateaza boala lui de obicei nu este oferita, fiindca atunci pacientii si-ar pierde increderea in medicina vestica!

Ei bine, in medicina orientala lucrurile stau exact pe dos. Orientalii (cel putin cei din vechime) aproape ca ignorau structura si se axau aproape exclusiv pe functie. Nu din cauza ca structura nu e importanta, ci din cauza ca e posibil ca structura sa fie intacta desi functional exista o problema. Nu e posibil ca functia sa fie intacta daca structura e deja afectata.  

Dr. Octavian Sbarna, Bucuresti